.JPG)
El: Haide sa ne scriem viata.
Ea: Haide, iubite, tastatura ne va dicta viitorul.
…
(dupa 4 luni)
El: Acum ce?
Ea: Acum nimic.
Un om intr-o umbra rescrisa
Dintii scrasnesc, fruntea asuda
Degetele mangaie metalul.
Ochii uda obrajii albi
Iar taieturile o dor.
Lumina se stinge,
Cortinele cad, nimeni nu plange.
Ieri am visat la visul zilei de azi.
Ah, copile, nu te lasa caci ai sa cazi.
Si mi-ascund fericirea-ntr-o cifra
A carui insemnatate-i amara.
Spune-mi, draga mea,
Unde-am ajuns acum
Si daca ne-am ratacit pe drum.
De ce taci?
De ce vorbesti?
Nu-ti cer decat sa simti,
Sa simti fior aprins pe cand pe cer
Ardeau cocori.
El: Vreau sa vorbim despre infinit
Ea: Nu l-ai aflat inca?
El: Nu…
Ea: Si de ce mi l-ai promis?
El: (putin intristat) Mi-am ingaduit sa visez.
Ea: Esti un copil.
El: Infinitul sta-n tineretea mea, asta stiu. Infinitul e cineva, asta stiu. Infinitul e trait in clipe finite.
(ea il priveste prelung)
(moment de liniste adanca)
Ea: Invata-ma sa visez la infinitul meu.
Pe zidul fiintei mele am scrijelit adanc o lacrima si-un hohot, un chip si-o fantoma.
Astazi am rescris iluzia acelei dimineti, cu ochi impaienjeniti si patura aruncata-ntr-un colt al patului.
Pot sa plec?
Parfum
Al ultimului drum
Se pierde-n amarul scrum
Din care ma afum.
Maini impreunate,
Fete congestionate,
Lacrimi sarate,
Plansete urlate…
Trist decor in cimitir
In jurul unei cruci de lemn,
Stam toti. Se-ndreapta demn,
Spre adapostul sau etern
De sub pamant.
Am plans…
Epitaf sec
Las in amintirea mea
Ca peste ani sa stiu
Cand mi-am pierdut vederea.
Sa-mi spui cand am sa mor,
Sa-mi spui tu, amar odor.
In luna lui Cuptor
Am sa reinviu pierdut amor,
Ca in curand sa ma omor.
Visez.
Respir.
Visez murdar
Culeg flori de amar
Astept din priviri sa dispar,
Sa ma separ.
Spre lumina sangvinica
Ma-ndrept. Va las aici, prieteni.
Sa nu-mi plangeti colbul,
Am sa vin cu pasi diafani,
Alaturi am sa va stau,
Iubitii mei prieteni.
Ne vom vedea-n curand,
Mainile am sa vi le strang pe rand.
Ne vom aminti atunci de timpul cand
Traiam.
Pentru tine Edi!
Odihneste-te-n pace,
Ne vom intalni dincolo
Si vom sta langa Bob Marley
Si vom canta.
.JPG)
Cum sa raman copil
Cand totul in juru-mi
Ajunge pamant?
Cum sa adormi
Sau cum sa speri
Cand ajuns-am a considera cimitirul, casa?
Cum sa traiesti?
Dar cum sa mori?
Cum sa speri?
Deodata suntem efemeri
In al vantului respiro.
Astazi
Am privit prostia-n ochi
Si imi radea grosolan.
Degeaba-i zambeam pervers
Caci ea hohotea si hohotea.
Am cedat
Si ochii mi i-am inchis.
Incepusem a gandi trist.
.JPG)
Noaptea mi-a fost alba.
Inconjurat de spirite de care ma tem,
Ochii nu i-am inchis.
Am ascultat obsedant, pasii lor pe parchet.
Lemnul scartaia macabru,
In jur nimeni nu era…si totusi atat de multe suflete ratacite
Camin si-au gasit in camera mea inchisa.
Pe perna din stanga un cap s-a plecat.
Nu-l vad, dar respiratia-i se aude-ncet.
Spune-mi cine esti?
Caci am dormit atatea nopti in dreapta ta
Si inca nu-ti stiu numele.
La cumpana privirilor fugare,
La rascruce de noi,
Iti fac o invitatie la dans.
Ploaia ne-nconjoara matern,
Ne-ntregim etern.
Nu vreau sa mai stiu sa visez efemer.
Sub picaturile cerului
Pasim in sincron.
