Paianjenul zenit
Al reveriei stoarse de sange,
Ma vaneaza.
Aprins de-a lunii candela,
Aripele si le-a intins in noapte
Si zboara greu
Prin vinele-mi necoapte.
un creion si o pana
S-a nascut din mii de zambete si trandafiri,
Fiinta magica, cu chip de preafrumoasa fata.
In ochi,
Ea
Si-a infipt regretul.
Astazi am aflat cand vei muri.
Vei muri atunci cand ochii isi vor pierde culoarea.
Voi pune petale de trandafir peste sicriu la moartea ta, iti promit.
Si-atunci cand te vei duce la sicriul tau si vei vedea petalele, iti vei da seama ca ai murit. Doar eu iti voi cunoaste secretul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu