miercuri, 14 octombrie 2009

Cuget

Si dupa volbura plictisului
Ma aflu esuat
In al atomilor paroxism.

Nicicand n-ai sa mai poti
Din infinit in zero sa te-ntorci.

3 comentarii:

  1. Nicicand n-ai sa mai poti
    Din infinit in zero sa te-ntorci.- asta ți-a ieșit genial: e și subtilă și frumos pusă în versuri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Omul a zidit labirintul spre pierzania lui , dar tot el a reusit sa se elibereze din propia-i creatie monstruasa .






    kid?.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nicicand n-ai sa mai poti/Din infinit in zero sa te intorci

    Foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere