Pe nisipul ud ploua rece
Iar apa e albastra.
Vama e vie
Iar suflarea-i imi bantuie visele.
Vantul adie usor prin zulufii creti
Si-mi sopteste-ncet cantecul vamii.
Il intreb unde sunt sorii
Dar nu-mi raspunde.
Am simtit iarasi Vama Veche in sange,
Am trait vis si cosmar.
Cerul ma uda amar,
In Vama zambeste, el nu plange.
Hmmm..ce frumos..cantecul vamii...
RăspundețiȘtergerecat de frumos... cat suflet se ascunde in spatele poeziei... Vama Veche e un refugiu pentru gandurile oricarui adolescent.
RăspundețiȘtergere