Intunericul respira adanc
Din ceata,
Din copacii uzi
Si din buzele sale asudate.
Coastele si le umplea
Cu plamanii plini de toamna uda.
Expira apoi multumit,
Rascolind frunze.
Trosneau bizar
Valatucii de ceata.
Noaptea e uda.
Are sa ploua...
Fuck you, world!
Acum un an
și eu am ascociat noiembrie cu ceața... și parcă prin ceață respirăm mai curat și mai profund.
RăspundețiȘtergereCea mai buna poezie de toamna pe anul asta.
RăspundețiȘtergereTe felicit!:)
Foarte frumoasa poezia,sper sa faci un post cu surse de inspiratie:)).Tine-o tot asa!
RăspundețiȘtergeree noiembrie. si?
RăspundețiȘtergere