Formă din nisip
(Omul-Distanţă,
Altcineva)
Se-nalţă casă.
Cărămizi conice,
Cu vârfurile strivite de fruntea rezemată odinioară pe ele,
S-aşază tangent
Unindu-şi nucleele,
Şi-l lasă să calce pe ele.
Are de muncă.
Mereu apare câte-un geam
Al cărui pervaz e scrijelit
Şi, viaţa trecută
(sau, de doriţi,
alegeţi o zi a săptămânii)
Îi apăru o nouă scară
Neşlefuită.
Are de muncă.
Se-ntâmplă adesea
Să-şi scape privirea în urmă
Şi, de fiecare dată,
Uită-n ce cameră este.
El
Este omul
Apocalipsei-omului.
El
Nu există,
Fiindcă nu se ştie om,
Ci doar joc de sine.
genial! i have missed you
RăspundețiȘtergerehttp://efectdenud.blogspot.com/
RăspundețiȘtergereun nou blog cu o noua poveste.
da, apocaliptic economist.
RăspundețiȘtergereda-te in departare
RăspundețiȘtergerek mi-ai bulit capu tare,,,
nici nu stiu ce sa mai cred
mi se rupe de un led
cam asa se leaga tare
poezia din dotare
ce sa zic, ce sa mai cred
mi se rupe de un led