miercuri, 11 februarie 2009

Vraja


Vraja-n convulsii animalice se stinge

Si-ajunge a distruge tot ce lin atinge.

Demonul din retina refuza sa plece

Si continua a-mi otravi clipa de pace.


Am sperat ca nu va fi cosmarul diurn

Ecranul realitatii mele, privite din turn

De fildes, ce sta sa-mi inclesteze trupul.

Catusele-mi frang incet carnea in locul


Pe care-odata l-am adorat nespus.

Mult timp am plans acru dupa timp dus

Insa, acele clipe s-au scindat in flacari,

Si nu mi-au lasat in urma decat fiori.


Spune-mi cine esti ca sa-ti dezvalui clipa mortii…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu