sâmbătă, 7 martie 2009

Crima Vietilor Noastre


Si soarele-i rece

Si asternutu-i murdar

Si sufletu-i precar

Si timpul tace.


Lunga a fost lacrima

Pentru care-am tanjit.

In taina am savarsit

O crima.


Ucis-am eu un zambet?

Ucis-am eu un om?

Ucis-am eu cuvantul din suflet?


Nu!


Ne-am ucis de lume,

Pentru ca-n poeziile postume

Drama a doua suflete sa tresara

Si o tristete amara.


Shakespeare va zambi dulce,

Secretul ni-l duce

Intr-o tragedie medievala.


Eternul e-n noi,

Trecutul e-nvechit.

Iar in clipa de sarut

Pe cer, o stea va fi rasarit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu