Asternutul se aduna sub stransoarea ta,
Gemi usor, gemi in surdina,
Natura ne-asculta trupurile
Cum se-mpletesc in pierzania pagana.
Ah, lasa-ma sa fiu pagan,
Caci de pacatul tau n-am sa ma spovedesc.
Lumanarile palpaie mut, nu le-auzim
Si-mprastie flacara cu iz de mosc.
Privim cu ochii inchisi cum pe pereti
Se deseneaza-n lumini, amorul.
Alunecam in dulce abis de simt
Cu fiintele unificate. Focul
Se-ntinde in noaptea albastra,
Zburand, lasam in urma stele mii
Si galaxii intunecate, trecem de luna,
Trecem de timp si poposim in leaganul luminii.
''Privim cu ochii inchisi cum pe pereti
RăspundețiȘtergereSe deseneaza-n lumini, amorul.''
prea tare.bravo
printre cadavre, sicrie, pietre de mormant se iteste si o lumina plapanda. Frumos, imi palce foarte mult.
RăspundețiȘtergereLumina plapanda e poezia asta :)
hai ca eu o sa laud poza, ca sa nu devina identice commurile:))oricum stii ca altceva decat de bn nu pot sa zic :)))
RăspundețiȘtergereDanke danke :D
RăspundețiȘtergere