Tu

Nu-ntelegi de ce-ti spun acestea, acum

Nu-ntelegi de ce iti spun ca esti doar fum

Fum de tigara inspirat in vreme de vara.

Si ucis, de ei, in aceleasi clipe vechi de seara.

De ai stii ca te-ascunzi in picaturi de ploaie

Stand la geam, privindu-le, sufletul se-nmoaie

Gand de vara-n timp de noapte pierduta

Liberat de suflet ratacit pe linii de harta.

Picaturi mari rupte din nori, rupte din tine

Mor pe pamant, eliberand doar urlete fine,

Si-ti distrug speranta de a vedea lumina,

Si-ti creeaza dureri de injectii cu morfina.

De-ai cunoaste ca esti doar un fior

O pura excitatie a corpului, un dor

Un dor de a crea poezii din noroi negru,

Si de a le recita in clipe de calm funebru.

Ai ajuns a fi o holograma, un vis,

Tablou sculptat in straturi de aer inchis,

Desen pe-asfalt lovit de ploi si vant,

Miros de flori asezate pe-al tau mormant.

Esti tu…